bucăți de mine

Iubesc:

  Să ajung. Lavanda, mirosul de migdale amare şi magnoliile înflorite. Serile calde pe terasa mea, filmele de artă în general, şi cele spaniole în particular, vocea lui Clive Owen şi sînii Elenei Anaya, nebunia lui Tarantino şi vişinele, în orice formă. Gleznele subţiri şi carnea tare la femei- din care am şi eu, şi […]

în care vorbesc despre moarte

în care vorbesc despre moarte

  Mie nu îmi e frică de moarte. De moartea mea. Am stat cu ea în cîrcă, ne ştim intim una pe cealaltă. Cît am stat îngropată sub avalanşă, m-am împăcat cu ea. Mi se făcuse linişte de tot, mă încleştasem strîns de ea. Era caldă şi liniştită. Deci aşa e cînd mori, m-am gîndit, […]

Iubito, îmi spunea. Iubito.

Deşi e noapte recunosc instinctual intrarea în oraşul în care am mai fost o singură dată. Nu ştiu care e madlena care a declanşat tăvălugul. Dar mă văd înapoi în timp conducînd cu atacul de panică înşurubîndu-se în vintre. Conduc şi tremur uşor. Habar nu am că o să fie ultima dată cînd o să-l […]

imposibila uşurătate

imposibila uşurătate

Ar fi trebuit să mă duc înapoi la muncă. Dar volanul nu ascultă. Şi merg, fără să mă pot opri. Maria Dolores Pradera se tînguie între scăriţă şi nicovală. Dolores înseamnă dureri în spaniolă. De două ori frînez brusc, pentru că nu îi văd pe ăia. Nu văd, nu aud. Nu simt, mai ales. Cobor […]

cu-cu

cu-cu

Aşa cum stau întinsă pe coasta asta abrupta şi mă loveşte soarele drept în meclă simt că m-am imaterializat. Că nu mai am corp deloc. Iarba creşte direct prin mine, de parcă mi s-ar fi descărnat trupul. Năstureii, astea sunt florile alea mici şi albe care îmi plac mie aşa de mult, năstureii ăştia cresc […]

tot iarnă (dacă dragoste nu am, nimic nu sunt)

tot iarnă (dacă dragoste nu am, nimic nu sunt)

Maşina se smuceşte şi derapează fin pe pietriş  în urcuşul abrupt. Aşa e drumul ăsta, povîrnit, l-am urcat de atîtea ori, uneori la volan, alteori, aşa ca acum, în dreapta, şi parcă mereu mă miră.  Taie în dealuri, se încolăceşte pe ele şerpeşte, iar în lături se iscă mici abisuri care mă ameţesc dacă le privesc […]

nimenii

În telefonul meu, la secţiunea care începe cu litera D, e mare aglomeraţie. Acolo se ajunge după mai multe etape, care includ printre altele, furia şi o oprire mai scurtă sau mai lungă, dupa caz, la litera N. Aici ajung prima data cei care vor sfârşi pana la urma la D şi se vor chema, […]

Unde faci Revelionul?

Nicăieri. Păi, şi cum petreci de Anul Nou? Nicicum. Eu sunt hispteriţă, prefer să sărbătoresc solstiţiul de primăvară. Pentru că de cînd mă ştiu, pentru mine, noaptea de Revelion e doar o noapte ca oricare alta. Niciodată nu mi-am făcut planuri, nu m-am strofocat să găsesc cabane,  să-mi cumpăr toalete, să umplu frigidere, la doar […]

colindele lui tata-mare

colindele lui tata-mare

Când trăia tata-mare, strângea 20 de „oameni” (bărbaţi, în accepţiunea rurală a cuvîntului) din comitetul bisericii şi plecau la colindat prin sat. 20 de bărbaţi cu voci puternice şi plămâni sănătoşi. Cînd începeau să cînte, mă înfioram toată. Colindele pe care le cîntau nu semănau cu niciunul auzit până sau de atunci. Eram mică şi […]

listă a lui Crusoe pe 2013

listă a lui Crusoe pe 2013

La un moment dat, terapeuta mea, o femeie absolut extraordinară, mă punea să  întocmesc regulat liste ale lui Crusoe, ca să văd negru pe alb că dracul nu e aşa de al dracu’ precum pare. ( În carte, după naufragiu, Robinson încropeşte o listă în care notează - sunt singur, însă am fost salvat, iată, toţi […]