Cică fu cutremur, dar eu nu l-am simţit. În mine e de mai multe zile. Iar azi mai fu unul, în mijlocul celor veniţi să fie acolo, cu mine. Sau poate mai mult un fior, un arc electric, din ochii celor veniţi să mă întîlnească pînă la mine. Am scris mult, la vreo 2 ore după lansare nu mai erau cărţi la stand, se cumpăraseră toate, am strîns mîini, îmbrăţişat priviri, primit căldură, răspuns cu drag şi recunoştinţă. Şi a mai fost momentul ăla, cînd, cu Valentina, ne-am făcut mici între mari, ne-am aşezat ciuci şi am rîs şi făcut poze. Şi pentru cîteva minute am încetat să existăm, am fost invizibile, ca atunci cînd eram cu adevărat mici.
Şi drumul cu trenul către casă.
Ok, ok, nu am dormit sau mîncat de cîteva zile. Poate că am băut şi nişte vin, ca nişte lacrimi roşii-rubinii. Poate că m-am îmbătat cu priviri omenoase, calde. Poate că mi-e şi puţin frig pe dinăuntru. Poate că am slăbit ca o gloabă. Dar.
Eu cînd vreau să rîd, rîd, chiar dacă îmi vine să urlu.
Aici sunt mai multe poze, în caz că aveţi chef să vedeţi, eu una nu mai am chef. Poze despre care habar nu am avut şi pe care le-am primit ieri. Şi aici ştirea de la Neptun TV, despre lansare. Şi aici o cronică foarte măgulitoare a domnului Cîntic. Da, domnul acela care a fost secretar de stat în Ministerul Culturii , istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi.
Am fost şi la Tiuk!, aici sunt pozele puse de Mihail Vakulovski. Mai am două hopuri, săptămîna asta, joi, la librăria Humanitas, lansarea oficială de Braşov şi sîmbătă, spectacolul, ale cărui bilete au fost puse de azi în vînzare la casa de bilete a sălii Reduta.
foto: Marian Ovesea
Ce-am mai debitat:
vomit & urlu Postarea următoare:
despre intoleranţă şi piele
Felicitaaaaari! Multumesc pentru carte, pentru autograf si pentru emotiile traite in timp ce citesc!
Știu ca știi, dar totuși îți spun si eu ca ești frumoasa si calda si felul in care scrii lăsa urme pe creier, deci chiar trezeste adultul din mine. Sa fii bine!
Draga Petronela Rotar, secretar de stat la Cultura n-am mai ajuns, din fericire. Ma propusese Toader Paleologu, Hunor ma voia si toti se gindeau ca prietenia mea de aproape trei decenii cu M.R.U., care era atunci Prim-Ministru, va fi de folos. Nu a fost, Boc nici nu a vrut sa auda si a fost instalat un interlop de-al lui Videanu care s-a uitat pe geam vreo doua luni pina a cazut guvernul. Am fost insa, multi ani, „sef la Cultura” la Iasi. Felicitari si multumesc de gindul bun!
eu asa citisem, imi cer scuze pentru confuzie!
O fo cutremur pe reacu. Ce, astai crutemur ? Latz trait pala din 77 ? Va pupu cu drag si respect, dna Petro !
l-am trăit în burdihanul mumii, de aia sunt aşa zdroncănită, Raj. auzi, tu mă mai iubeşti?
Da, va iu, dar sunteti pe locu 2, dupa dna Ana.
mă mulţumesc cu orice loc.
Beui iar mastica, scuze …
la ce ora in BV?
18.00. Humanitas, păste drum de tine, bre.
Vin.de baut nu dai,nu?
mai videm. tu haida!
O mastica…
îmi place cum vorbești
(oare e de bine?)
cuvintele tale alunecă ușor
ca niște copii pe un topogan
aproape să se izbească unele de altele
chicotind
șuierând
dar puțini știu că de fapt tu nici nu exiști acolo
ci doar un avatar 3D
7D
tu ești cu hani
acolo unde totul este imposibil de posibil permis
unde nimeni nu seamănă cu nimeni
și unde poți număra poemele până la cât vrei tu
fără să te întrebe cineva ce simți
dacă mai simți
sau dacă mai poți alerga să pari vie
îmi place cum privești
neprivind de fapt nimic
ca o cameră video hd
stochezi imaginile pe un hard exterior
poate cândva te vei uita la frame-uri
slow motion
acum însă ești risipită
toată
e greu să te miști din bucăți
să zâmbești
să le spui oamenilor ce vor să audă
îmi place cum te îmbraci
pentru că nu prea îți pasă de haine
oricum
în lumea ta
nu ai de ce să stai îmbrăcată (cu hani)
chiar dacă acolo apocalipsa e mai dramatică
decât aici unde cineva
sau altcineva
îți cere autografe
adresa
numărul
mâna
piciorul
inima
ai dat deja totul
acum ești într-un alt film
dublură
îmi place să scriu despre tine
dar probabil ar trebui să nu mai îmi placă nimic
pentru că lumea ar putea crede că m-am îndrăgostit
și eu de-abia m-am lăsat
……………………..
cred ca ai avut o alta zi grea la Gaudeamus….era atata lume in jurul tau asteptand autografe, incat mi-am amintiti de cozile comuniste la carne..:))) succesul, unoeri, probabil e foarte obositor…felicitari, Petro!