Pe care eu mi-am pus-o şi aş vrea să şi-o pună toată lumea, să îşi răspundă sincer şi apoi să se poarte în consecinţă.
O găsiţi aici, în Catchy.
 |
|
 |
 |
Maluselu Mihaela: Jos palaria,Petronela Rotar!!!Te admir si te pretuiesc asa virtual cum pot si eu!!!Scrisul tau este ...
Petronela: Iau apărarea oamenilor. De toate felurile....
K: Te detest pentru felul in care iei apararea homosexualilor dar te iubesc pentru felul in care,nici ...
Vanina: Sper ca cei din familia lui, in frunte cu matusa spioana, au citit postarea ta si ca le-a cazut bine...
Foldes Mihalz: Daca nu mi-ar fi frica de inchisoare, ti-as cere adresa lor. Asa oameni nu merita sa traiasca...la m...
Acest blog este protejat de drepturi de autor. Niciun material nu poate fi preluat fără acordul explicit al autorului sau fără menționarea sursei.
© 2016 acestblogdenervi™
Am si eu o intrebare, ca nu am experienta practica si imi vine greu sa evaluez efectele avute asupra mea.
Exista ceva ( in limitele unei normalitati relative, nu ma refer la lucruri care ar marca iremediabil si un om matur si echilibrat psihic, cum ar fi razboiul), ce ar trebui ascuns de privirea copiilor?
Exista o perioada din viata unui copil in care observatul realitatii nefiltrate sa aiba efecte negative asupra psihicului lor?
Acum as fi tenta sa cred ca un copil este perfect echipat sa vada cam tot ce are societatea in darnicia ei sa-i ofere. De la moarate la sex fie el si homosexual. Sunt putin neincrezator in imaginea asta fragila a copilului, cand eu imi amintesc ca un copil este capabil de destul de multa cruzime, sexualitate si mai presus de toate curiozitate morbida. Plm, niste ingerasi nu alta, numai sa nu dea dracu sa aiba drept de viata asupra ta…