Afară, magnoliile s-au lăsat păcălite de aerul primaveril şi au înmugurit. Boboci s-au iţit de proşti, fără să se prindă că e ţeapă. Rozul lor o să fie boţit de frig şi zăpadă. Vor îngheţa, tăntălăii şi nici nu o să înţeleagă măcar de ce. Că ei au zis că e bine ce fac. Soarele le-a zîmbit. I-a chemat. S-au lăsat tentaţi dar au rezistat stoic o vreme. Şi-au zis, nu ne înmugurim, că nu se face. Parcă a venit prea repede primăvara, mi-e că nu e combinaţie. Să nu ne-o luăm în fotosinteză, iar. Până la urmă au cedat, ca orice boboci fără pic de sevă cenuşie, nimic. Iată-i. De un roz aproape desuet în ingenuitatea lui. O să îi îngenuncheze crivăţul. Vor tremura o vreme, ca nişte căţeluşi abia fătaţi. Apoi vor îngheţa. Îngheţul e dulce, ştiu eu de cînd am stat sub avalanşă. Li se va face cald şi vor visa. Vor visa că soarele a rămas de două suliţe pe cer. Că au înflorit ca o spumă. Că două degete subţiri le-a mîngîiat o singură petală. Un nas mic le-a inhalat parfumul. La vremea cînd vor visa-simţi atingerea, vor fi deja morţi.
Îngheţaţi.
Ce-am mai debitat:
cum am fost eu publicată în America Postarea următoare:
cum e cu filmele
Domnule dar carcotasa esti! ba ca ai trecut oceanul , ba ca ai stat sub zapada….pai eu am dat salariul pe o luna sa fac 4 sedinte de criosauna sa ma bage fatuca aia la minus jde grade pe cand tu ai experimentat moca.
sunt o nerecunoscatoare.
Ma tem ca anul asta nu voi avea nici magnolii, nici lalele, din aceeasi cauza: stau sa crape nebunii de muguri pe magnolie iar lalele-s de-o palma afara, desi am infipt bulbii regulamentar!
Florile ca florile, da’ ce te faci cu fructele, ca „e papa bun” si natural…
Bijuteria potrivita, la locul potrivit 😉
🙂
Ce zglobiu si fain si copilaresc e textul asta! Imi vine sa il citesc pe post de poveste de seara odorului meu!